La inceput de drum...
Ma intreb de cateva zile incoace cum trebuie un specialist in PR sa se poarte si sa fie.Ca om.
Peste tot gasesc "scrieri" legate de subiectul asta.Ca trebuie sa fie asa si invers si sucita si invartita.
Nu o sa citez din clasici aici.Incerc sa imi spun si sa-mi gasesc parerea.Parerea mea.Conteaza,nu?
Nu scriu pe blogul asta ca sa castige echipa mea ceva.Simpla noastra prezenta la OC este un castig pentru noi.Sunt primii nostri pasi spre cariera noastra.Si o spunem cu mandrie.
Dar, revenind.Cum trebuie sa fie un specialist in PR?Ma gandesc ca trebuie sa fie o prezenta placuta, un spirit vesel si charismatic, ambitios, increzator, intelegator si tolerant, convingator, sociabil, informat, cult.
Ma gandesc ca ar trebui sa posede acel "je ne sais quoi" pentru a aduce acel "quelque chose de spécial" in campania pe care o creeaza. Ma gandesc ca trebuie sa fie o persoana de foarte mare incredere care sa stie foarte bine sa reprezinte interesele organizatiei pentru care lucreaza.
Si mai ma gandesc la ceva...trebuie sa iubeasca meseria pe care o face si sa puna suflet in ce creeaza.
Cand spun asta ma gandesca la "Micul Print" si la floarea pe care o ingrijea cu atata dragoste.
Cred cu tarie ca nu poti sa-ti faci meseria bine daca nu pui suflet.Cred cu tarie ca mancarea nu iese buna daca nu pui dragoste in ea.
Asa este si in PR.Atata timp cat nu pui dragoste nu prea ai sanse de reusita.Poate o sa iti mearga un an, doi dar nu la nesfarsit.Mi se pare un chin sa lucrezi intr-un domeniu care nu iti face placere si pe care sa nu-l iubesti.
Ori meseria asta te apropie de oameni si te invata sa ii iubesti si sa ii accepti asa cum sunt.Meseria asta te invata sa creezi.Poti creea bine sau poti creea rau.Sta in puterea ta.
Meseria asta iti da frau liber imaginatiei si te poarta spre lumi noi.
Sunt convinsa ca nici o zi nu este la fel, ca nici o campanie nu este la fel si ca oamenii cu care lucrezi sunt diferiti.Si asta face meseria de PR atat de speciala.
Mi-as dori sa nu fim nevoiti sa facem compromisuri mari.Stim ca in viata trebuie sa le faci dar sper din tot sufletul sa nu fie atat de mari incat sa avem regrete.
Si asta as vrea sa ii intreb si pe cei care vor fi prezenti la Conferinte : Cat la suta din meseria asta este compromis si cat nu?Cat la suta din ce creezi este acceptat ca fiind bun pentru ca este bun si nu pentru ca asa a zis x sau asa a zis y sau asa trebuie sa facem pentru ca urmam niste reguli impuse de altii?Cand trebuie sa spui "da,sunt de acord" sau "nu,nu sunt de acord" si cat ar costa aceste raspunsuri?Stiu...depinde de situatie dar totusi, cred ca putem aproxima.
Traim intr-o lume in continuua schimbare cu oameni in continuua schimbare.In fiecare zi apar lucruri noi si trebuie sa le stim pe toate, sa invatam sa anticipam si sa luam decizii dar sa nu uitam niciodata ca si noi suntem oameni.Oameni intre oameni in slujba oamenilor.
M-am gandit sa fac un pic de "research" si pe aceasta cale as vrea sa ii intreb pe toti cei care participa anul acesta la OC : La ce ati renunta si cate sacrificii ati face pentru meseria pe care v-ati ales-o si ce inseamna pentru voi "a nu face nici un compromis"?Pana unde sunteti dispusi sa mergeti pentru a ajunge unde v-ati propus?
Va dorim tuturor succes in aceasta competitie, sa ne vedem cu bine la preselectii, sa aveti parte de sarbatori pline de soare , sa va relaxati si pace multa ca razboi e suficient prin toata lumea.
vineri, aprilie 17, 2009
|
Etichete:
...de la lume adunate...
|
Dam in chirie....
- ...ce inseamna OC... (3)
- ...de la lume adunate... (4)
- ...inceputuri... (3)
- ...placeri... (1)
Irina
Mi se mai spune Nane.
Ma numesc Irina. Incapatanata. Curajoasa. Vulcanica. Vesela. Visatoare. Confuza. Optimista. Semi-naiva. Curioasa.
Filme vechi. Muzica clasica. Reggae. Barcelona. Cuba. Frigul iernii. Blandetea primaverii. Marea. Scortisoara. Caii. Aparatul foto. Verdele. Lemnul trosnind in soba. Cafeaua de dimineata. Chitara. Florile de camp. Mirosul de paine coapta. Mirosul cernelii tipografice de pe ziarul de dimineata. Iarba proaspat tunsa dupa o ploaie torentiala. Aroma frunzelor arse toamna. Pernele moi. Zambetul fetitei mele.
De ce PR? Pentru ca daca n-a fost sa fie Medicina, asta cu siguranta va fi !
Eveline
Ionut
Cristina
Denisa
Iti pot spune ce-mi place.Imi plac fluturii, imi plac culorile, imi place lumina, contrastul alb –negru, fotografia, oamenii, misterul, uratul din tine, frumosul din mine, narcisimul din mine, mandria din mine, visele mele, sperantele, ambitia din mine, frica din mine care ma indeamna sa actionez bine sau rau, desenul, creionul gri, revistele in limba franceza pe care le rasfoiesc, cartiile de psihologie sau PR pe care le citesc, bancurile trimise de colegi in orele plictisitoare de munca , cafeaua proasta de la munca care iti da impresia ca te tine treaz dar mai rau te adoarme, primavara, ploaia, lalelele, zambilele, zambetul sincer de pe buzele tale, fluturii din stomac, femeia puternica, sclava si stapana pentru barbatul de langa ea si viceversa, simplitatea…
Lista mea de bloguri
-
Hello world!Acum 9 luni
-
¡Hola, mundo!Acum 3 ani
-
-
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu